Cresterea presiunii exercitate de sange asupra peretilor vaselor sanguine, dupa mai multe inregistrari consecutive, efectuate in diferite momente ale zilei, peste valorile considerate drept normale: 140-160mm Hg pentru presiunea maxima (care reflecta tensiunea asupra peretilor atunci cand sangele paraseste inima in timpul fazei de contractie a acesteia, numita sistola), respectiv, 90-95 mm Hg pentru cea minima (care reflecta presiunea sangelui asupra peretilor cand inima se afla in starea de relaxare, numita diastola).

Aceste valori sunt interpretate in raport cu varsta, sexul si greutatea persoanei. HTA (hipertensiunea arteriala) reprezinta cea mai raspandita boala a omenirii, afectand 15-20% din populatia adulta. Presiunea arteriala poate creste si prin marirea debitului, dar de cele mai multe ori, cauza este cresterea rezistentei vasculare periferice ca urmare, initial, a vasoconstrictiei, iar apoi a obturarii vaselor prin ingrosarea peretilor, din cauza depunerii de colesterol.

De regula, simptomele lipsesc, motiv pentru care boala este numita “ucigasul tacut” (pe plan mondial, mortalitatea globala la hipertensivi este de doua ori mai mare decat la normotensivi). In lipsa unor controale periodice, detectarea ei se face doar dupa 5-20 de ani de la debutul bolii, cand deja complicatiile au inceput sa apara, unle chiar cu caracter invalidant.

Deseori, se apreciaza, de catre alti specialisti decat cardiologii, ca aspectul nezgomots al bolii al bolii isi are reflectarea intr-o tensiune psihica majora, intr-un “secret” ce nu se lasa dezvaluit, dar submineaza din interior viata individului, deseori provocand implozii care iau aspectul atacului de cord.

Hipertensiunea esentiala sau primara (boala hipertensiva) – are determinare ereditara in 20-80% dintre cazuri, este mai frecventa la femeile de peste 30 de ani, cu un maxim de frecventa intre 40 si 50 de ani (desi formele mai grave le prezinta barbatii), nu are cauze organice, dar prezinta factori favorizanti, printre care se detaseaza: obezitatea, menopauza si stresul (ca raspuns al reactivitatii organismului la durere, frica, suparare etc).

Boala se poate inrautati cu insuficienta cardiaca stanga sau globala, cardiopatie ischemica, diverse complicatii cerebrale sau renale si poate deveni, prin malignizare, letala. Masurile profilactice sunt esentiale si prevad educarea in vederea unui comportament adecvat de viata (cu limitarea eforturilor fizice, respectarea orelor de somn si masa, evitarea starilor conflictuale si a anxietatii, promovarea tehnicilor de relaxare), orientarea profesionala a descendentilor si a persoanelor predispuse la boala, asigurarea cooperarii bolnavului, tratarea prompta si corespunzatorare a complicatiilor, respectarea unui regim alimentar care sa preintampine obezitatea si care, obligatoriu, trebuie sa fie hipo- sau desodata (0,5-2g sare pe zi).

Ca si in cazul diabetului caracteristica esentiala a regimului alimentar este mentinerea sa pe tot timpul vietii. Hipertensiunea arteriala secundara, la care determinarea este renala (ca urmare a formarii de angiotensina cu potential hipertensiv), endocrina (tumori la nivelul glandelor suprarenale, corticosuprarenale, hipofizare, tiroide), neurogena (boli traumatice, tumorale sau inflamatoare ale creierului), cardiovasculara (insuficienta aortica, ateroscleroza), iatrogena (pilule anticonceptionale, antiinflamatoare, substante anorexigene etc), fiziologica (sarcina).

Boala prezinta 3 stadii de evolutie, in sensul agravarii ei: stadiul I – caracterizat prin depasirea valorilor normale deja mentionate; stadiul al II-lea – in care se dezvolta hipertrofia atrioventriculara si stadiul al III-llea, in care se dezvolta deja complicatii cardiace, coronariene, cerebrale si renale.

Tratamentul este complex (de la psihoterapie la medicamente din ce in ce mai puternice), se instituie de cele mai multe ori pentru tot restul vietii, iar controlul periodic (la 1-6 luni) este obligatoriu. Se va urmari ca tensiunea sa se mentina intre anumite valori care sa asigure un oarecare confort bolnavului si sa nu scada drastic, deoarece in acest caz se pot produce accidente grave la nivelul miocardului, al creierului sau al rinichilor.

Hipertensiunea arteriala oscilanta – valorile variaza mult de la o determinare la alta, dar nu sunt prezente atingeri vasculare sau viscerale. Boala este extrem de periculoasa prin caracterul sau imprevizibil. Plantele medicinale pot contribui la mentinerea valorilor presiunii arteriale in limite normale, constituind un adjuvant pretios in arsenalul terapeutic al hipertensivului.

Tratamente cum ar fi reflexoterapia, homeopatia, acupunctura sunt tratamente neinvazive care mentin tensiunea arteriala in limite cat mai aproape de normal. Exercitiile fizice lejere, mai multa atentie acordata preocuparilor din timpul liber, o alimentatie saraca in bauturi “reconfortante”, precum si ceaiurile cu efect hipocolesterolemiant sunt cateva remedii blande care pot contribui la echilibrarea tensiunii arteriale marcate de valori in limita normalitatii.

Dr. Cristina Balanescu - medic primar de medicina generala cu competenta in ramuri ale medicinei alternetive undefinedundefined
undefinedundefined